În România, există peste 20 de parcuri naționale, bogate în rezervații naturale și arii protejate. Care sunt deci cele mai frumoase parcuri naționale din țară?
Parcul Național Retezat
Cei care ajung aici spun că au dat peste un colț de rai.
Acesta e locul de unde au izvorât numeroase legende despre domnițe de o frumusețe răpitoare, tineri viteji, zmei înaripați sau haiduci.
Rezervația este localizata în munții Retezat-Godeanu, din județul Hunedoara.
Ea se întinde pe o suprafață de peste 38.000 de hectare, care cuprinde teritoriile a patru comune și orașe: Râu de Mori, Sălașu de Sus, Pui și Uricani.
Parcul Național Retezat a fost înființat în anul 1935, la inițiativa profesorului Alexandru Borza (fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca) dar și a savantului de renume mondial, Emil Racoviță.
De altfel, parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca rezervație a biosferei din anul 1979.
Este un loc „cu 80 de ochi albaștri”. Aici sunt 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte albastrul cerului.
Tot în acest loc se află cel mai întins lac glaciar din România – lacul Bucura.
Dar şi cel mai adânc lac glaciar din România – lacul Zănoaga.
Frumusețea peisajului este dată de cele peste 20 de vârfuri mai înalte de 2.000 de metri.
Zona este foarte atractivă. Turiștii pot vedea capre negre și marmote.
De asemenea, aici se găsesc aproape 1.200 de specii de plante, din care 90 sunt unice în lume.
O parte din speciile de plante se află în Rezervația Științifică Gemenele – zonă închisă vizitatorilor, fiind accesibilă doar specialiștilor.
Potrivit administratorilor parcului, acesta este vizitat, anual, de aproximativ 18.000 de turisti, dintre care un sfert sunt turiști străini.
Pentru a vizita Parcul Național Retezat, se plătește 10 lei/persoană, biletul este valabil șapte zile (cu număr nelimitat de intrări).
Biletele se găsesc la Centrul de vizitare Nucșoara, Gura Apei, Carnic, la Cabana Pietrele și la intrările marcate din parc.
Parcul Naţional Cheile Nerei
Este o zonă de o frumsețe rară, aflată în partea sud-vestică a județului Caraș-Severin.
Parcul este înfiinţat în anul 1990 și cuprinde în limitele sale zona sudică a munţilor Aninei.
Mulți spun despre această zonă că este cel mai sălbatic loc din România.
Acesta găzduiește şase rezervaţii naturale; care se întind pe 36.000 de hectare.
Tot aici trăiesc urşi, cerbi carpatini, căprioare, mistreţi, vidre, bursuci, jderi de stâncă şi alte vieţuitoare; într-un mediu neatins de om.
Pentru cei care sunt amatori de mers pe munte, există aproape zece trasee marcate, cu durate cuprinse între 8 si 9 ore sau de doar 2-3 ore.
În această zonă se află Cascada Bigăr, care se află în topul celor mai frumoase 8 cascade din lume. Este un peisaj pitoresc, care atrage foarte mulți turiști români, dar și străini.
Probabil, cea mai spectaculoasă porțiune este „La tunele”; formată din șase tunele săpate în stâncă. Tunele au fost săpate pe vremea dominației turcești a Banatului de către locuitorii din Sasca Română, pentru ajunge mai rapid la morile din Potoc.
Un alt punct de atracție este lacul Dracului, cel mai mare lac carstic din țară, cu o suprafață de 700 de metri pătrati.
Se spune că acest lac nu ar avea fund și că sub el s-ar afla mai multe tunele. Se mai zice că cei care au îndrăznit să facă baie în acest lac, nu s-au mai întors la suprafață.
Parcul Naţional Cheile Nerei se distinge prin lacurile carstice Ochiul Beiului şi lacul Dracului, cascadele Beuşniţa, Bigăr şi Şuşara, peşterile Plopa, Ponor, Dubova şi Peştera Boilor.
Parcul Natural Apuseni
Aflat în inima Transilvaniei, foarte aproape de orașul Cluj-Napoca, Parcul Național Apuseni este una dintre cele mai frumoase zone din tară.
Această regiune a fost vizitată și studiată de pe vremea Imperiului austro-ungar.
De altfel, cele mai vechi trasee turistice din zonă, datând de prin anii 1900, au fost descrise şi marcate de către Czárán Gyula, un neobosit călător pe meleagurile Apusenilor.
Dar cel care și-a dorit foarte mult ca în această parte a țării să fie construit un parc natural a fost Emil Racoviță.
Astfel, în anul 1928, la primul Congres al Naturaliştilor din România a fost adoptată o propunere privind elaborarea unei legi privind protejarea naturii.
Această inițiativă de a se înființa Parcul Natural Apuseni, a fost continuată în anii ’50 de către Marcian Bleahu, în urma unor descoperiri importante în explorarea endocarstului.
Parcul Natural Apuseni face parte din ținutul Muntilor Apuseni. Aceștia sunt cei mai mici ca suprafață dintre toate unitățile carpatice românesti; și cei mai scunzi, altitudinea maximă fiind de 1.848 m.
Acesta cuprinde unele dintre cele mai frumoase rezervatii naturale: Izbucul de la Cotetul Dobrestilor; Izbucul Matisesti, Izbucul Tauzului, Peștera Coiba Mare, Avenul din Hoanca Urzicarului, Pestera Scarisoara si Ghetarul de la Vartop, Pietrele Galbenei; Peștera Cetatea Radesei, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padis, Valea Galbenei, Valea Sighistelului, Varful Biserica Moțului, Platoul carstic Lumea Pierdută; Cetățile Ponorului, Ghețarul Focul Viu, Peștera Ciur Izbuc, Peștera Micula, Peștera Urșilor, Peștera Smeii de la Onceasa.
Zona este mirifică, iubitorii muntelui pot face trasee atât pe timpul verii, cât și iarna.
În Parcul Natural Apuseni se află cele mai spectaculoase chei din Munții Apuseni, au o lungime de aproximativ 6 km și sunt mărginite de pereți înalți de peste 150 m.
La celălalt capăt al cheilor se află Izbucul Galbenei, unde se ajunge pe un traseu turistic ce include mici treceri suspendate pe cabluri.
