Charlottenburg este un sătuc cu 120 de locuitori din județul Timiș.
I se mai spune și Șarlota și este singurul sat românesc construit în formă de cerc.
Localitatea a fost întemeiată în jurul anului 1771, în timpul conducerii Maria Terezia a Austriei, fiind apoi colonizat cu emigranți germani.
În mijlocul satului au fost plantați duzi, iar mai târziu, în secolul al XIX-alea în spaţiul central au fost construite o biserică, o şcoală şi o poştă.
„Nici o casă nu este nici cu un deget mai înaltă ca cealaltă. Și nici cu un picior mai distantață una față de cealaltă, având un stil simetric desăvârșit. La fel și cele patru intrări în sat – sunt la aceeași distanță una față de alta”, spunea despre sat, în cadrul unei scrisori Johann Caspar Steube, un militar german, al cărui jurnal de călătorie, Drumeţii şi destine, în Banatul Imperial a devenit faimos de-a lungul timpului.
Prosper la un moment, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în jur 40 de svabi din Charlottenburg au fost deportaţi în URSS și condamnaţi la muncă silnică. Este de înțeles de ce, la încheierea războiului, o bună parte din cei care s-au întors au emigrat în Occident. În 2002, în Charlottenburg mai trăiau doar șase etnici germani.
Satul este împrejmuit de vaste păduri. În care trăiesc animale precum mistreţi, cerbi, vulpi sau iepuri. Contele Siegfrid von Wimpffen a fost proprietarul acestor domenii până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Zona în care contele german vâna este considerată a fi cel mai vechi parc de vânătoare de pe teritoriul României.