Pe lângă vitamine, corpul nostru are nevoie şi de minerale.
Magneziul face parte dintre mineralele care au o contribuție deosebită în procesele ce se desfășoară la nivel celular, precum şi în echilibrarea concentrațiilor plasmatice ale celorlalte elemente minerale.
Magneziul ocupă locul patru ca răspândire în organism, iar mai bine de jumătate din toată cantitatea de magneziu se află depozitată la nivel osos; 1% din cantitatea totală de magneziu se găsește în sânge, restul făcând parte din structura diverselor organe şi țesuturi. Concentrația plasmatică a magneziului este foarte bine controlată de organism, fiind menținută la niveluri relativ constante.
Ce rol joacă magneziul în organism?
Magneziul intervine în aproximativ 300 de procese metabolice care se desfășoară la nivelul țesuturilor, activând, în special, enzime cu rol în sinteza proteinelor, dar şi în metabolismul lipidic, glucidic şi cel energetic.
Magneziul menține funcționalitatea normală a mușchilor şi a nervilor, menține constant ritmul cardiac, durabilitatea țesutului osos, funcționalitatea normală a sistemului imunitar, dar are rol foarte mare şi în reglarea glicemiei.
Cine ne furnizează magneziu?
Sursele de magneziu sunt reprezentate de legumele verzi în special salata şi spanacul, datorită faptului că molecula de clorofilă este foarte bogată în acest mineral. Alte surse de magneziu sunt: ceapa verde, urzicile, fasolea verde, mazărea, nucile, semințele de floarea soarelui, ceaiul verde, cerealele integrale, legumele, fructele, organele, pâinea neagră şi laptele.
De cât magneziu avem nevoie zilnic?
Necesarul zilnic de magneziu oferit de o alimentație echilibrată este considerat a fi de aproximativ 80 de miligrame pe zi pentru copii cu vârste cuprinse 1 şi 3 ani, de 130-150 de miligrame pe zi la copii cu vârste între 4 şi 8 ani, de 240 de miligrame pe zi la copii cu vârsta cuprinsă între 9 şi 13 ani şi de 360-410 miligrame la adolescenții cu vârste între 14 şi 18 ani.
Avem sau nu suficient magneziu?
Deficitul de magneziu poate apărea atunci când, la nivelul aparatului digestiv se dezvoltă anumite afecțiuni care împiedică absorbția elementelor minerale din intestinul subțire, iritații ale mucoasei digestive, care pot provoca diaree sau vomă, dar şi în cazul unor afecțiuni renale, care se manifestă cu pierdere de lichide şi minerale. Este bine de știut că şi tratamentele cu anumite antibiotice pot determina modificări ale absorbției magneziului.
Deficitul de magneziu apare destul de rar, dar, în momentul în care apare, se manifestă în primul rând prin modificarea ritmului de creștere, modificarea excitabilității neuromusculare, oboseală şi crampe musculare, grețuri şi vărsături, insomnii, răspuns exagerat la stimulii auditivi şi tactili, tulburări de personalitate, confuzie, apatie, halucinații, tulburări de memorie şi tulburări ale ritmului cardiac ce pot determina în formele grave, stop cardiac.
Refacerea deficitului de magneziu se recomandă a fi făcută prin dietă. Totuși în cazul în care deficitul de magneziu este foarte pronunțat, sunt recomandate suplimentele de magneziu, luate la după prescripţia medicului.
Excesul de magneziu afectează?
Uneori excesul de magneziu oferit prin suplimente, dar şi de unele medicamente utilizate în tratamentul gastritei şi al ulcerului gastric sau de unele laxative care conțin magneziu poate determina acumulări periculoase în organism ale acestui mineral.
Acumularea magneziului în țesuturi se poate manifesta prin grețuri, vărsături, scăderea ritmului cardiac, scăderea tensiunii arteriale, confuzie, deprimarea sistemului nervos central, diminuarea reflexelor osteo- tendinoase, iar în cazurile mai grave, fenomene de paralizie, depresie respiratorie etc. „Toxicitatea” magneziului apare relativ rar.