Oferta culinară nu e e prea bogată așa că împărțim un pui la rotisor, niște cartofi prăjiți și bem câte o bere locală.
Între timp, se lasă seara iar biserica e pusă in valoare de lumini multicolore care iși schimbă nuanțele. Arată fascinant, cu toate că nu prea mai seamănă cu o biserică, ci mai degrabă cu un castel din Disneyland. Urmează o sesiune de poze multicolore și 6 ore de somn.
A doua zi, dis de dimineață, pozăm din nou mânăstirea din toate pozițiile, de data asta fără baia de lumini.
Drumul spre ea este în pantă și pavat cu plăcuțe de mulțumire, multe dintre ele semnate de politicieni importanți ai țării.
Ne bem cafeaua (tot apă-chioară) în vale, cu fața spre mânăstire apoi întrebăm în dreapta și în stânga cum ajungem la următoarea destinație.
Azi vom trece granița spre Ecuador. Ne-am rezervat deja cazarea în Quito, capitala, iar dacă e să ne luăm după pozele de pe site, vom avea un apartament frumos și spațios.
Merităm, pentru că ne așteaptă din nou vreo 6 ore de mers cu autocarul!
